Emilia Romagna este mai mult decât o regiune geografică în Italia. Este, în acelaşi timp, un loc de o neîndoielnică individualitate pe harta gastronomică a peninsulei. Rimini împrumută mult din profilul culinar al regiunii, principalele ingrediente folosite pentru gătirea specialităţilor regionale fiind pastele, cărnurile, legumele şi brânzeturile. În ciuda situării sale pe coasta Adriatică, Rimini nu excelează neapărat în specialităţile pe bază de peşte deşi, fără îndoială, peştele şi fructele de mare sunt o prezenţă constantă pe mesele localnicilor.

Bucătăria specifică regiunii Emilia Romagna şi, prin urmare, şi provinciei şi oraşului Rimini, a fost adesea criticată pentru originile sale sărace. Totuşi, ceea ce este uimitor la aceasta se referă la bogata paletă de gusturi şi arome, ceea ce ar trebui apreciat întrucât arta culinară rezidă tocmai în a reuşi să valorifici la maxim mijloacele disponibile, indiferent de meritele lor gastronomice.

Pastele

Emilia Romagna este una dintre regiunile Italiei unde specialităţile pe bază de paste ating o culme a excelenţei. În principiu făcute din făină fină de grâu, ca şi cum ar aduce la expresia supremului rafinament bogăţia nutritivă a boabelor de grâu, pastele câştigă în Rimini o nuanţă şi o consistenţă suplimentare datorate oului amestecat în aluat (deşi adaosul de ouă este opţional). Pastele sunt îmbogăţite cu diverse umpluturi de brânză sau de carne, sau asezonate cu sosuri robuste şi pline de culoare pe bază de carne (cum ar fi ragu, sosul bolognez de paste) sau, de ce nu, cu sos de scoici. Tagliatelle, ravioli şi strozzapreti, doar pentru a pomeni câteva, sunt unele dintre cele mai populare tipuri de paste din Rimini, reprezentând baza celor mai ispititoare platouri.

Dincolo de toate acestea, se pare că există un consens cu privire la un alt tip de specialitate pe bază de paste, anume, passatelli. Aluatul folosit pentru prepararea acestui fel de mâncare prezintă o granulaţie şi o aromă suplimentare datorită faptului că amestecul este făcut din pesmet fărâmiţat, pe de o parte, şi, pe de altă parte, faptului că aluatul este îmbogăţit cu brânză parmezan şi nucşoară. Pentru a spori şi mai mult plăcerea unui astfel de deliciu, pastele ca atare sunt fierte în diverse tipuri de supe sau ciorbe, cel mai adesea în supă de pui.

Cărnuri şi produse din carne

Cărnurile sunt virtualmente omniprezente pe masa localnicilor. Carnea de porc, de pui, de iepure, oaie şi chiar şi porumbel rotunjeşte şi adaugă consistenţă şi gust specialităţilor tradiţionale, indiferent de forma finală sub care se prezintă sau de modul de gătire: tocată, feliată, fiartă, prăjită, coaptă, fiartă la abur sau făcută la grătar. Produsele din carne, precum salamurile sau cârnaţii făcuţi din carne de porc, sunt foarte preţuite în Emilia Romagna. Carnea de porc pare a fi, într-adevăr, alegerea preferată a localnicilor atunci când este vorba de feluri de mâncare de carne, şi este folosit la scară largă în prepararea unor produse precum Mortadella, Cotechino şi Zampone (tipuri de salamuri şi cârnaţi).

Piadina

Piadina este cea mai apropiată de ideea de simbol gastronomic al regiunii Emilia Romagna. Este vorba de un fel de pâine (deşi această clasificare nu este foarte adecvată) făcută simplu din făină, apă şi sare. Variantele sale se referă la adaosul de untură şi bicarbonat de sodiu la aluat pentru a face pâinea mai flexibilă şi mai pufoasă, deşi piadina este renumită pentru faptul că este deosebit de crocantă. Unii preferă să o facă foarte subţire, alţii vor să muşte dintr-o felie mai groasă, motiv pentru care pun mai mult aluat pe tigaia plată pe care specialitatea trebuie gătită.

Având în vedere simplitatea ingredientelor sale, piadina poate fi asociată cu uşurinţă cu o gamă amplă de produse culinare. Astfel, poate însoţi cărnurile şi brânzeturile deopotrivă, dar poate fi unsă şi cum gem sau alte delicii dulci şi unt.

Deserturi

Cele mai apreciate deserturi în Emilia Romagna se referă la diverse specialităţi de patiserie. Unele sunt servite doar în timpul anumitor evenimente festive. Vanilia, sucul de portocale şi coaja rasă de portocale sunt de regulă folosite pentru a aroma aceste delicii. De obicei, sunt prăjite în profunzime şi apoi acoperite generos cu zahăr. Sfrappole, lasagnette şi castagnole ţin capul de afiş al plăcerilor dulci specifice regiunii Emilia Romagna.

Însă şi Zuppa Inglese ar trebui menţionată ca desert local notabil, combinând calitatea pufoasă a checului (pan di spagna), vâscozitatea cremei de ouă şi aroma puternică de Alchermes (un lichior italian aromatic). Prăjitura este adesea acoperită cu cremă deciocolată, deşi şi alte glazuri sunt acceptate.

Brânzeturi

Brânza parmezan este, neîndoielnic, regina tuturor brânzeturilor din Emilia Romagna. Este un tip de brânză renumit în toată lumea apreciat pentru gustul aroma şi duritatea sa, precum şi pentru abilitatea de a se asocia cu o gamă amplă de specialităţi (inclusiv cu pastele) şi de a reprezenta, în fond, un ingredient necesar pentru multe feluri de mâncare (passatelli pomenite mai sus sunt doar un exemplu). În Emilia Romagna, Parmigiano Reggiano este cea mai apreciată din toate brânzeturile.

Pe de altă parte, pentru a obţine o imagine completă a regiunii Emilia Romagna şi a ofertei sale de brânzeturi, turiştii ar trebui să încerce şi aşa-numita formaggio di fossa, original produsă în comuna Sogliano al Rubicone. Procesul de producere a acestui tip de brânză din lapte de capră durează aproape 4 luni, însă aşteptarea merită. Rezultatul este foarte versatil, fiind capabil să însoţească dulciuri precum mierea şi gemul, să fie folosit ca umplutură pentru paste, sau poate fi mâncat ca atare. O idee excelentă pentru gustări se referă la prepararea pe grătar a acestui tip de brânză. Faptul că brânza merge foarte bine cu vinul (de preferinţă, roşu) este de la sine înţeles, având în vedere că mariajul dintre brânzeturi şi vinuri este o formulă al cărei prestigiu vorbeşte de la sine.

Vinuri

A lua masa este o experienţă care poate fi interpretată ca simplu act de hrănire sau, dimpotrivă, ca o serie întreagă de ritualuri jalonat de elemente a căror absenţă ar putea în mod cert să compromită sensului actului de a mânca. Spălarea mesei cu un pahar din vinul potrivit sau, după caz, acompanierea bolului alimentar cu o înghiţitură de vin la momentul potrivit este o manieră de a spori satisfacţia pe care oricine ar trebui să ştie cum să o obţină din actul hrănirii.

Cele mai multe vinuri produse în Emilia Romagna sunt vinuri istorice a căror producere datează din antichitate. Chiar şi vinurile de calitate medie sau cele mai puţin apreciate se mândresc cu faptul că sunt produse tradiţional aici, ceea ce e, în cele din urmă, o recunoaştere sau, cel puţin, indică felul în care cultura oenologică este ţinută în viaţă în regiune.

Vinurile comercializate şi consumate sunt eticheta DOC Colli di Rimini variază de la roşu intens la alb translucid, de la dulce la sec, acoperind acoperind o serie amplă de arome şi buchete. Pe lângă vinurile Colli di Rimini, turiştii pot degusta şi vinurile Sangiovese di Romagna, Lambrusco, Cagnigna di Romagna sau chiar Trebbiano.

Sus