Spre deosebire de multe alte staţiuni maritime, Rimini se afirmă pe harta turistică a lumii şi prin patrimoniul său istoric şi arhitectural. Acesta este motivul pentru care un scurt istoric al oraşului Rimini poate întregi înţelegerea pe temeiul căreia turistul îşi abordează sejurul în cea mai faimoasă staţiune de pe Riviera Adriatică.

Antichitatea

Antichitatea a fost, s-ar putea spune, alături de a doua jumătate a secolului al XX-lea, cel mai fertil moment pentru traseul istoric al Rimini. Rimini datorează mare parte din moştenirea sa arhitecturală, cât şi numele său, civilizaţiei romane. Sub conducerea romanilor, conducere ce a început în 268 îH, Rimini (pe atunci numit Ariminum, după numele râului Ariminus care astăzi este numit Marecchia) a câştigat importanţă militar-strategică şi comercială, în principiu datorită situării sale geografice pe coasta Adriatică şi pe infrastructura fostului Imperiu Roman, la intersecţia dintre Via Flaminia, Via Aemilia şi Via Popilia.

Rimini a trecut prin câteva momente mai curând agitate în timpul antichităţii, fiind atras în Războiul Galic şi în alte împrejurări belice. Oricum, măreţia acestui episod istoric este probată de câteva vestigii admirate chiar şi azi pentru splendoarea lor: Arcul lui Augustus, Podul lui Tiberius şi Amfiteatrul. Aceste trei repere arhitecturale, istorice şi turistice din Rimini au fost rezultatul viului interes pe care câteva figuri istorice l-au dovedit faţă de Rimini, anume, Augustus, Adrian, Tiberius şi Galla Placida.

Evul Mediu şi Epoca Modernă

Cel mai semnificativ punct de referinţă pe traseul istoric al oraşului Rimini în timpul evului mediu se referă la ridicarea familiei Malatesta. Înainte de apariţia acestei familii pe scena politică şi, desigur, în timpul domniei sale, Rimini a trecut printr-o perioadă de reconfigurări politice, fiind prins în Războiul Gotic şi trecut de la o dominaţie la alta, fiind succesiv condus de goţi şi de bizantini, pentru a nu mai pomeni de interesul pe care papalitatea l-a nutrit constant faţă de Rimini, cu influenţele pe care şi le-a exercitat asupra oraşului de fiecare dată când s-a ivit oportunitatea.

Familia Malatesta a contribuit în mare măsură la formarea destinului istoric al oraşului Rimini, atât din punct de vedere politic, cât şi din punct de vedere cultural. Cea mai impresionantă moştenire arhitecturală din vremea lor este Tempio Malatestiano, aşa cum mai este numită catedrala din Rimini. Sigismondo Pandolfo Malatesta, ultima şi cea mai mare figură născută vreodată din familia Malatesta, a dispus renovarea acestui locaş de cult, şi l-a autorizat pe renumitul Leon Battista Alberti (care a mai lucrat, în totalitate sau parţial, la proiectarea Palazzo Rucellai şi a bisericii Santa Maria Novella din Florenţa). Aşa-numitul Rocca Malatestiana ar trebui şi el pomenit.

Cele mai importante evenimente care au marcat Epoca Modernă se referă la reconfigurarea prin care au trecut Piazza Cavour şi Piazza Tre Martiri, precum şi la faptul că Rimini a devenit parte din Italia în 1861. Dincolo de aceste momente, faptul că Rimini a suferit multe momente de tulburare (atacuri ale piraţilor, foamete, tentative de cucerire, dezastre naturale) nu ar trebui trecut sub tăcere.

Istoria recentă

Mare parte din oraşul Rimini pe care cei ce călătoresc în toată lumea îl cunosc este rezultatul felului în care oraşul a fost remodelat de istoria sa recentă. Oraşului a fost foarte afectat de bombardamentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial însă, din fericire, un proiect de reconstruire şi de reanimare a strălucirii sale istorice a fost de îndată implementat. Acesta este exact momentul în care prestigiul turistic al oraşului Rimini a început să se consolideze, faima sa ca destinaţie majoră pe Riviera Adriatică fiind deja recunoscută.

Grand Hotel Rimini a fost construit la începutul secolului al XX-lea, iar istoria sa coincide cu construirea reputaţiei turistice a oraşului Rimini. În prezent, Rimini este, alături de Riccione şi de alte staţiuni din împrejurimi, un focar turistic recunoscut pe Riviera Adriatică, eclipsându-şi omoloagele nu doar prin oportunităţile specifice turistice convenţionale, ci şi prin trecutul istoric.

Sus